Cais Royal

Caisul cultivat este altoit şi în consecinţă sistemul radicular reprezintă de fapt specia de portaltoi folosită cu particularităţile ei distincte.

Rădăcinile de tip pivotant pot atinge adâncimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), şi chiar 380 cm ( altoit pe zarzăr ). De la adâncimea de 60 – 70 cm

numărul rădăcinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape că dispar complet cu excepţia celor pivotante.

În stratul de 0 – 19 cm, numărul de rădăcini este de 21 – 47% în funcţie de portaltoi, între 40 – 60 cm, este de 8 – 15%, iar sub 80 cm abia 2 – 8%.

Din bionasa totală a pomului, rădăcinile reprezintă 40,5% la altoirea pe corcoduş, 37,0% pe prunul franc şi abia 25,4% pe prunul roşu de Şimleu.

Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarţa brun-închis sau brun-alburie crăpată, uşor exfoliată.

Trunchiul este sensibil la gerurile târzii ( februarie ) şi la orice lovitură mecanică.

Coroana este destul de voluminoasă, potrivit de densă iar forma rotundă diferă în funcţie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasă largă (

Cea mai bună de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidală ( timpurii de Arad ), invers piramidală ( Royal ) şi chiar turtită ( Falcă roşie, Roşii de

Băneasa ).

Caisul este o specie productivă, soiurile nefiind afectate de alternanţa de rodire, diferenţiază mulţi muguri floriferi. Producţia medie pe pom este de

regulă de 40 – 60 kg, putând atinge uşor 80 – 100 kg. În asia se întâlnesc pomi care produc 500 – 700 kg, iar la noi unii pomi izolaţi pot produce 150 – 200 kg.

La cais frunzele sunt simple dispuse altern. În funcţie se soi frunzele pot avea formă subroundă, scurt-ovală sau codiformă. Sunt glabre, lucioase şi

uşor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii şi Falcă roşie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la

Cea mai bună de Ungaria sau simplu şi dublu crenate ca la Roşu timpuriu şi Royal.

După organele pe care la generează dinei, mugurii sunt de două feluri: vegetativi şi floriferi. Mugurii vegetativi au o formă conică, ascuţită şi dau

naştere la lăstari. Sunt mai mici decât cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombaţi cu vârful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se găsesc

grupe de 2 – 3 sau 5 – 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ.

Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet şi ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii şi buchete de mai.

Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi şi mijlocii comportându-se ca soiuri standard ( Cea mai bună de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia ).